SUPAPA si rolul ei
Intrebare: Cate supape are un motor???

12 definiții pentru supapă
SUPÁPĂ, supape, s. f. 1. Organ de mașină montat în dreptul unui orificiu și folosit pentru întreruperea sau restabilirea circuitului unui fluid care trece prin acest orificiu. ◊ Supapă electrică = redresor. 2. Valvă care se folosește ca organ de închidere a unei supape (1); ventil. 3. Dispozitiv pentru evacuarea parțială a gazului din interiorul aerostatelor sau al dirijabilelor.  Din fr. soupape.
sursa: DEX '09 adăugată de blaurb. acțiuni
SUPÁPĂ, supape, s. f. 1. Organ de mașină montat în dreptul unui orificiu și folosit pentru întreruperea sau restabilirea circuitului unui fluid care trece prin acest orificiu. ◊ Supapă electrică = redresor. 2. Valvă care se folosește ca organ de închidere a unei supape (1); ventil. 3. Dispozitiv pentru evacuarea parțială a gazului din interiorul aerostatelor sau al dirijabilelor. – Din fr. soupape.
sursa: DEX '98 (1998) adăugată de claudia acțiuni
SUPÁPĂ, supape, s. f. 1. Piesă în formă de taler, acționată comandat sau automat, montată în dreptul unui orificiu pentru a întrerupe sau a restabili circuitul unui fluid care trece prin acest orificiu. V. valvă, ventil. Un expres aștepta gata; răsuflarea locomotivei prin supapele de metal străbătea pînă la noi. C. PETRESCU, S. 150. ◊ (Poetic) Căscate suspinau toate supapele cînd trecea vîntul. ANGHEL, PR. 85. ◊ Fig. Sala surescitată, supraîncălzită, părea gata să facă explozie. Noroc că s-a deschis ușa, supapa de scăpare a presiunei ridicată la maximum în sală. BART, E. 286. 2. Ventil. ◊ Supapă de siguranță = valvă de siguranță. 3. Dispozitiv pentru evacuarea parțială a gazului din învelișul aerostatelor sau dirijabilelor.
sursa: DLRLC (1955-1957) adăugată de LauraGellner acțiuni
supápă s. f., g.-d. art. supápei; pl. supápe
sursa: DOOM 2 (2005) adăugată de raduborza acțiuni
supápă s. f., g.-d. art. supápei; pl. supápe
sursa: Ortografic (2002) adăugată de siveco acțiuni
SUPÁPĂ s. (TEHN.) 1. v. ventil. 2. supapă electrică. v. redresor.
sursa: Sinonime (2002) adăugată de siveco acțiuni
SUPÁPĂ s.f. Organ de întrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu al unui mecanism; valvă, ventil. [< fr. soupape].
    sursa: DN (1986) adăugată de LauraGellner acțiuni

SUPÁPĂ s. f. organ de întrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu. ◊ (fig.) mijloc de a scăpa de ceva supărător. (< fr. soupape)
    sursa: MDN '00 (2000) adăugată de raduborza acțiuni
SUPÁPĂ ~e f. tehn. 1) Organ al unui sistem tehnic care servește pentru reglarea mișcării unui fluid într-un circuit. 2) Dispozitiv pentru închiderea și deschiderea unui orificiu prin care trece un fluid; ventil. /    sursa: NODEX (2002) adăugată de siveco acțiuni
supapă f. capac într’o pompă sau mașină ce lasă să treacă un lichid ori un gaz, dar le împiedică întoarcerea; supapă de siguranță, ce se deschide dela sine spre a lăsa să treacă aburul, când presiunea e prea puternică și e pericol de exploziune într’un cazan.
    sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de blaurb. acțiuni
*supápă f., pl. e (fr. soupape, din souspape, care vine d. sous, supt, și paper a păpa, a mînca. Soupape însemna în vechime „lovitură dată supt barbă în cît să clănțănești din fălcĭ”). Râsuflătoare cu capac fix (cu clapă) care se deschide automatic la pompe saŭ la mașinele cu abur. Supapă de siguranță, făcută ca să dea drumu prisosuluĭ de abur, și decĭ să evite exploziunea cazanuluĭ. Fig. Mijloc de scăpare: această promisiune fu supapa luĭ. V. clapă, valvulă și ventil.

    sursa: Scriban (1939) adăugată de blaurb. acțiuni

Cum se calculeaza dobanzile BNR

ROBOR versus ROBID

Definitie ROBOR

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară și este stabilită de către Banca Națională a României.

Indicii cei mai utilizați de bănci pentru stabilirea nivelului dobânzilor variabile sunt ROBOR 3M și ROBOR 6M.

Cea mai mică valoare înregistrată vreodată de indicatorul Robor 3M a fost în luna ianuarie 2016, după mai multe săptămâni de scădere.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/ROBOR

Definitie ROBID

ROBID (Romanian Interbank Bid Rate) este rata medie a dobânzii la depozite atrase pe piața interbancară românească.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/ROBID

Precizări metodologice

Ratele dobânzilor de referinţă ale pieţei monetare interbancare ROBID/ROBOR sunt calculate zilnic de către Reuters.

Sursa: http://www.bnr.ro/Info-financiar-5371.aspx
In PDF este explicat pe larg cum se calculeaza aceste dobanzi.  

Sursa: http://www.bnr.ro/files/d/Legislatie/Regmon/RRR.pdf

ALEGERI, SI, DESPRE ELE

Pornesc cu intrebare. De ce facem alegeri? Trebuie?!

Pentru a raspunde la prima intrebare, plec de la un fapt care se intampla in fiecare secunda in gandurile noastre si anume: teama de neprevazut.

Suna banal, dar este in noi. “Unii oameni” o ascund sub masca zambetului, sarmului, comportamentului, etc.

La cea de a doua intrebare este ceva “simplu”: daca vreau: “DA”, daca nu: “NU”. 

ALÉGE, alég. vb. III. 1. Tranz. A prefera ceva sau pe cineva; a-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. Tranz. A desemna pe cineva prin vot; a vota. 3. Tranz. (Pop.) A deosebi dintre alții, a recunoaște dintre mai mulți; a distinge. 4. Tranz. și refl. A (se) împărți formând mai multe grupe. ◊ Expr. (Tranz.) A alege cărare = a despărți părul în două cu pieptenele. ♦ Refl. impers. (Reg.) A apărea clar, limpede. 5. Tranz. A curăța prin selecție. ♦ Fig. A înțelege clar spusele cuiva. 6. Refl. A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni, a unei împrejurări etc. 7. Refl. A ajunge într-o anumită situație (rea). ◊ Expr. A se alege praf și pulbere sau a se alege praful de cineva (sau de ceva) = a se distruge complet, a nu mai rămâne nimic (din ceva). [Perf. s. alesei, part. ales] – Lat. allegere.  sursa: DEX '09 (2009)

A alege cărare = a despărți părul în două printr-o linie dreaptă trasă cu pieptenele. Acu mă uit în oglindă și, cu pieptenele, îmi aleg o cărare dreaptă, joarte dreaptă. SADOVEANU, M. 194. ◊ Refl. După ce s-au ales unii de alții, Ion-vodă s-a văzut mai slăbit, dar i-a crescut îndîrjirea. SADOVEANU, O. I 5. ◊ Refl. A ieși în evidență (dintre alții). Pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar lima plină printre ele S-alege albă și scînteie. ANGHEL, I. G. 37. ♦ Refl. impers. (Cu dativul pronumelui personal) A apărea clar, limpede. Mi se alicește albind ceva; dară nu știu ce este, că nu mi s-alege, fiind prea departe. ISPIRESCU, L. 336. 4. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A rămîne cu ceva (folositor sau păgubitor) de pe urma unei acțiuni, a unei situații, a unei împrejurări. Domnul Marinică voia să te convingă că trebuie să rămîi lîngă el... dacă vrei să te alegi cu ceva. PAS, Z. I 312. Dintr-o păreche de boi, m-am ales c-o pungă. CREANGĂ, P. 45. 5. Tranz. (Complementul este un substantiv colectiv sau un nume de materie) A despărți partea bună de partea nefolositoare, a curăța prin selecție. Curăță cartofii, ori aleg fasolea. PAS, L. I 81. Să-mi alegeți macul deoparte, fir de fir, și nisipul de altă parte. CREANGĂ, P. 262. ◊ Fig. A înțelege clar spusele cuiva. Bălan să-ți aleagă din gură ce spui, dacă nu vorbești deslușit. CREANGĂ, P. 151. Nu putură vorba-i să-nțeleagă, Ce răspuns le dete, nu pot să-i aleagă. PANN, P. V. II 140. 6. Tranz. (Complementul arată o substanță amestecată cu alta, de densitate diferită) A deosebi de rest (fâcînd să se ridice la suprafață, să cadă la fund etc.). Vei bate și putineiul, ca să alegi untul. ȘEZ. V 131. ◊ Refl. Zărul se fierbe și se alege din el urdă dulce. La HEM. ◊ Fig. Nu să alege cîștigul din pagubă. PANN, P. V. II 85. 7. Refl. (Urmat de un nume predicativ) A ajunge într-o situație neașteptată (de obicei rea). Nedelcu s-a ales un pungaș de rînd. VLAHUȚĂ, O. A. III 68. ◊ (În construcții impersonale, urmat de determinări introduse prin prep. «din» sau «de») Ce s-a ales din toată familia lui... nu mai știe nimic. VLAHUȚĂ, O. A. 253. Dacă nu era el... cine știe ce se alegea de capul meu. ISPIRESCU, L. 301. Aș transcrie aci cu plăcere toată acea încîntătoare descripțiune [a lui Gogol]... dar atunci ce s-or mai alege din descrierea Bărăganului, pe care m-am încercat a o face eu romînește? ODOBESCU, S. III 20. ◊ Expr. A se alege praf și pulbere de cineva (sau de ceva) sau (eliptic) a se alege praful = a se distruge complet, a nu mai rămîne nimic. Un mitocan, mă rog! Zice că-i negustor, alege-s-ar praful! CARAGIALE, O. I 50. – Forme gramaticale; perf. s. alesei, part. ales. sursa: DLRLC (1955-1957)

“PUTEREA” si jocul ei, sau “JOCUL PUTERII”

Mai intai definitiile:

PUTEREA - PUTÉRE, puteri, s. f. I. 1. Faptul de a putea; capacitate, însușire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acționa, de a realiza ceva; putință. 2. Mare forță fizică, tărie, puternicie. ◊ Loc. adv. Din toate puterile = cu toate forțele, cu toată râvna. ◊ Loc. adv. și adj. În putere (sau în puteri) = puternic, sănătos, voinic. în (toată) puterea (vârstei) = în plină vigoare, în floarea vârstei. Cu puterea = cu sila, prin constrângere. ◊ Expr. A-i sta (sau a-i fi) cuiva în putere = a avea capacitatea, posibilitatea sau experiența (de a face ceva). sursa: DEX '09 (2009);

JOCUL - JOC, jocuri, s. n. 1. Acțiunea de a se juca și rezultatul ei: activitate distractivă (mai ales la copii); joacă. ◊ Joc de societate = distracție într-un grup de persoane care constă din întrebări și răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante. (…) A face jocul cuiva = a servi (conștient sau nu) intereselor cuiva. A fi în joc = a se afla într-o situație critică, a fi în primejdie. (…) Teoria jocurilor = teorie matematică a situațiilor conflictuale, în care două sau mai multe părți au scopuri, tendințe contrare. (Muz. în sintagma) Joc de clopoței = glockenspiel. – Lat. jocus. sursa: DEX '09 (2009)

Pentru exemplificare redau cateva citate:

“Fiecare om este incurajat de o atmosfera a gandirii… Prin aceasta putere, suntem fie atragatori, fie respingatori. Ce se aseamana se atrage si… atragem exact ceea ce suntem noi insine in mintea noastra.” – Ernest Holmes.

“Progresul este imposibil fara schimbare si cei care nu-si pot schimba mentalitatea nu pot sa schimbe nimic.” – George Bernard Shaw.

“In vreme ce unul ezita din cauza ca se simte inferior, altul e ocupat sa greseasca si devine superior.” – Henry C. Link.

Restul: “Apa trece, pietrele raman”. epigramă de Virgil Petcu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)